Cum a apărut cultul Sfintei Cruci

Poate mulți dintre voi vă întrebați cum de am ajuns noi sa cinstim atâtea simboluri. Nu ajungem oare ca și cei care se închină la idoli?

Ei bine, nu! Dacă am „scotoci” un pic prin sertarele istoriei, am înțelege mai bine. Voi încerca să aduc câteva informații, nu foarte multe :), care ne vor ajuta să ne construim o imagine de ansamblu a ceea ce trăim azi.

Vă ofer mai jos un extras din cartea Domnului Profesor Constantin Apostol, „Oficializarea stilului pictural bizantin în iconografia creștină”:

„Cultul Sfintei Cruci, deși încă nedefinitivat, era practicat în primele secole în mai multe moduri complementare: însemnarea feței la cele mai importante momente ale zilei cu Sfânta Cruce, și, pe de altă parte, inscripționarea, pictarea, sculptarea sau gravarea ei pe diferite obiecte de purtat (bijuterii, opaițe, inele, relicvarii, etc.). Datorită faptului că în perioada paleocreștină se utiliza disciplina „secretă” (din cauza persecuțiilor), atât textele sacre, cât și imaginile specifice artei creștine aveau un profund caracter simbolic, fiind prezentate într-o formă accesibilă numai inițiaților.

Păgânii și evreii nu înțelegeau sensul cinstirii unui obiect de tortură considerând acest obicei creștin imoral și totodată un motiv al demonstrării „nebuniei” lor.

Ordonarea tainică a tuturor momentelor cultice s-a efectuat în vederea protejării spațiilor sacre, a obiectelor de cult, a textelor și imaginilor sacre de către creștini împotriva profanatorilor și, desigur, pentru protejarea membrilor comunității de prigoana urmăritorilor.

De la această orânduire nu s-a sustras nici simbolul Cinstitei Cruci care, de foarte multe ori, a fost disimulat, ascuns printre alte elemente cu caracter decorativ, îmbrăcând diferite forme: ancoră, trident, litera grecească tau (T) sau monogramul hristic, cu variantele lor de expresie.”

„Prima reprezentare sigură datată a crucii pe un monument creștin apare incizată pe peretele unei case din Herculanum, înainte de anul 79, o alta găsim mai târziu în inscripția de pe un altar din Palmira, din anul 134. În inscripțiile și epitafurile din catacombe găsim de cca. 20 de ori semnul Crucii, iar ultimele descoperiri arheologice din Palestina ne-au adus noi mărturii că semnul crucii era folosit ca simbol creștin pe osuarele din necropolele aparținând chiar membrilor primei comunități creștine din Ierusalim.” (E. Braniște, Liturgica generală)